cu aripile mancate de vise ma inalt catre ultimul zbor. se cerne pacea in camera,atat de usor... lumina coboara lin pe trupul meu albicios si aripile se lasa plecate in jos. doua aripi atat mai am, sunt subrezite de zbor... mi-au stat drept armura la ploaie si la ger la orice vant de fier. dar timpul,nemilos, el nu ma iarta. ma macina in coltii sai si smulge incet din mine secunde ,ore,veacuri... se vede o lumina, e alba precum sunt eu si-aud un ultim sunet al nemuririi e sunetul de aripi ce cad usor din cer...
sper sa-ti placa>:D<,am scris poezia ascultand melodia de la postare si privind din cand in cand cele doua fotografii,care m-au inspirat:)
3 comments:
Fluturele
cu aripile mancate de vise
ma inalt catre ultimul zbor.
se cerne pacea in camera,atat de usor...
lumina coboara lin pe trupul meu albicios
si aripile se lasa plecate in jos.
doua aripi atat mai am,
sunt subrezite de zbor...
mi-au stat drept armura
la ploaie si la ger
la orice vant de fier.
dar timpul,nemilos,
el nu ma iarta.
ma macina in coltii sai
si smulge incet din mine
secunde ,ore,veacuri...
se vede o lumina,
e alba precum sunt eu
si-aud un ultim sunet
al nemuririi
e sunetul de aripi ce cad usor din cer...
sper sa-ti placa>:D<,am scris poezia ascultand melodia de la postare si privind din cand in cand cele doua fotografii,care m-au inspirat:)
Woow! Superba poezia! E minunat sa vezi ca poti trezi si inspira lucruri atat de frumoase celorlalti. Multumesc!
Peace and Love
pai cand frumosul ma inconjoara imi place sa creez la randul meu ceva frumos!
o zi cat mai linistita!>:D<
Post a Comment